Life of Pi

O poveste extraordinara despre valoarea contactului si legaturii emotionale cu o alta fiinta, in supravietuire si evolutie, vitala la fiinta umana. O poveste despre retragerea in fanfasma care te face sa supravietuiesti traumei pana o poti asimila, ferindu-te de destructurare. Si, nu in ultimul rand, despre valoarea si importanta ritualurilor de despartire, in mersul vietii inainte si acceptare, minunat expuse de Pi asa:

” Am lasat atat de multe in urma: familia, gradina zoo, India, Anandi. Presupun ca India si golurile din viata mea devin un act de despartire. Dar ceea ce mereu va durea cel mai tare e faptul ca nu ne luam ramas bun. „

Stiu, unii  vor spune ca este diferit de carte. Dar de ce ar trebui sa fie identic ? Cred ca un film se vrea transmitatorul unei povesti, nu neaparat o copie fidela a unei carti. Vizual, lucrurile se pot completa altfel, pe cand, atunci cand citim, unele lucruri tin de capacitatea de fantasmare a cititorului. Si importanta e si viziunea regizorului asupra povestii. N-am nici o indoiala, ca fiecare va rezona cu filmul in modul lui particular, functie de povestea personala. Enjoy !

Cum recunoaştem stresul ? Semne şi simptome.

Stresul reprezintă un răspuns intern la un stimul sau o situaţie externă, denumită  agent stresor. Dar o persoană poate fi afectată de un stresor pe când alta nu, oameni diferiţi reacţionând diferit la acelaşi stresor. Multe persoane expuse la stresori, chiar traumatici, reuşesc să se acomodeze situaţiei, pe când alte persoane manifestă simptome psihologice intense şi de obicei de lungă durată, care au consecinţe asupra stării de sănătate fizică şi mentală.

Stresul reprezintă un set de circumstanţe la care persoana nu poate răspunde adecvat stimulilor ambientali, sau poate răspunde cu un cost excesiv pentru organism (oboseală cronică, încordare, anxietate, daune fizice, pierderea stimei de sine, căderi nervoase).

În viaţa de zi cu zi, oamenii trebuie să-şi găsească echilibrul şi să se adapteze situaţiilor cu care se confruntă. Stresul nu este neapărat un fenomen negativ, un nivel moderat de stres putând fi chiar un important factor motivaţional sau poate fi o modalitate în dobândirea unei adaptări la noi situaţii. De aceea, unele tipuri de stres sunt chiar ceva normal şi necesar, atât la serviciu cât şi în afara lui.

Un nivel ridicat de stres conduce însă la o varietate de tulburări şi boli, ce se întind de la oboseală cronică la depresie, şi includ:

–          insomnia

–          anxietatea

–          migrene

–          accese emoţionale

–          alergii

–          abuz de alcool şi tutun.

Stresul pe termen lung poate duce la dezvoltarea bolilor de inimă şi cerebro-vasculare, cât şi la ulcer peptic, boli inflamatorii , probleme musculo-scheletice şi poate  favoriza dezvoltarea formelor de cancer.

Tot pe termen lung, stresul poate afecta în mod serios o persoană deja vulnerabilă la boală şi îmbolnăvire. În general, oamenii cred că sunt suficient de bine adaptaţi la stres, dar în lupta de rezistenţă sau adaptare, ei sunt adesea inconştienţi de compromisurile pe care le fac.

Pe termen scurt, stresul poate avea efecte negative asupra comportamentului unei persoane, având ca rezultat incapacitatea de a acţiona în modurile de promovare a unei stări de sănătate. Reacţia la stres se manifestă sub forma unui sindrom nespecific, care include manifestări psihice, cognitive şi afective predominant, cu exprimare comportamentală şi tulburări psihosomatice care pot afecta sau nu sănătatea unui individ . După cum reiese din cele descrise mai sus, reacţiile la stres sunt consecinţele psihologice şi fiziologice ale stresului.

Deşi diferă de la individ la individ, reacţia la stres are câţiva indici comuni, ceea ce ajută la identificarea manifestărilor stresului. Mai jos am detaliat posibilele semne şi simptome ale stresului pe care oamenii le pot avea din diferite cauze. Este necesar să poată fi cunoscute schimbările fizice, emoţionale etc., care pot indica starea de stres, pentru a se putea lua măsuri.

Unele persoane au o reacţie acută la stres, altele pot avea simptome în timp, acestea fiind cumulate cu diferite alte probleme de sănătate. Reacţia imediată acută este de panică, anxietate, creşterea pulsului, transpiraţie, senzaţie de uscare a gurii sau tremurături. Starea de stres pe o durată mai îndelungată poate cauza dureri de cap, ameţeli, tulburări de vedere (vedere înceţoşată), dureri ale cefei şi umerilor, mâncărimi ale pielii ş.a.

Semne şi simptome ale stresului la nivel comportamental:

• ne simţim mai puţini sociabili;

• nu avem linişte;

• avem un apetit scăzut sau exagerat atât în plan alimentar cât şi în cel sexual;

• suntem mai predispuşi la accidente;

• adormim greu şi somnul este agitat;

• consumăm exagerat alcool, cafea, ţigări;

• suntem prea preocupaţi de problemele de serviciu pentru a ne relaxa;

• nu mai avem grijă de noi ne luăm prea mult de lucru acasă;

• stăm la serviciu mult peste orele de program;

• renunţăm uneori parţial sau complet la concediu;

• ne izolăm treptat de cercul de prieteni;

• începem să avem din ce în ce mai multe conflicte în familie;

• dificultăţi în vorbire ( bâlbâială, tremurul vocii)

Semne şi simptome ale stresului la nivelul corpului:

• dureri de cap, ameţeli, stare de vomă;

• transpiraţii excesive, tahicardie, palpitaţii;

• stare de oboseală, tensiune;

• dificultăţi respiratorii, răceli frecvente;

• reapariţia unor infecţii anterioare, reacţii alergice, mâncărime şi iritare a pielii.

• tensiune musculară, contracţii musculare;

• constipaţie sau diaree;

• creştere sau pierdere în greutate rapidă.

Semne şi simptome ale stresului la nivel emoţional:

• iritabilitate, supărare;

• nervozitate, stări depresive, anxietate, tensiune nervoasă;

• pierderea încrederii în noi şi în ceilalţi;

• scăderea satisfacţiilor, lipsa de entuziasm şi motivaţie;

• senzaţia de a fi atacat;

• umor nejustificat.

Semne şi simptome ale stresului la nivel mental:

• gândim mai puţin clar;

• avem dificultăţi în luarea deciziilor;

• facem greşeli nejustificate;

• uităm;

• ne scade intuiţia şi capacitatea de concentrare;

• suntem mai uşor perturbaţi de ce se întâmplă în jurul nostru; avem gânduri negative persistente, tulburări de somn, coşmaruri;

• ne focalizăm gândirea pe termen scurt;

• ne temem mult sau luăm decizii pripite.

Dacă unele din aceste simptome se manifestă pe o perioadă mai îndelungată,  este de preferat să apelaţi la ajutorul unui psihoterapeut.

Este important să se cunoască manifestările stresului, cât şi unele modalităţi de acţiune pentru diminuarea efectelor negative ale acestuia, cauzele şi efectele acestuia fiind însă destul de variate, identificarea precisă a factorilor necesitând o anamneză amănunţită a condiţiilor de viaţă şi profesionale.

Locul interior

” Lumea interioară a omului este întotdeauna mai importantă pentru el decât cea exterioară, în ciuda a ceea ce pare să fie o mai mare stabilitate dobândită de cea din urmă, în toate manifestările de fiecare zi. Bătăliile vieţii sunt purtate, pierdute şi câştigate efectiv în zonele pur psihologice şi inteligibile ale fiinţei. Pornind din locul tău interior, vei ajunge la propria înţelepciune lăuntrică, pentru ca tu să-ţi găseşti adevarata direcţie şi cale către răspuns”   Dr. Marc Edmund Jones

O legendă veche spune că, mai demult, oamenii erau buni. Dar au profitat atât de mult de puterea divină din ei încât stăpânul tuturor zeilor a decis să le ia această putere şi să o ascundă într-un loc unde va fi imposibil de găsit. Tot ce i-a rămas să facă era să găsească ascunzătoarea potrivită. A fost convocat consiliul zeilor pentru a se găsi soluţia.

 Zeii au sugerat:

-De ce să nu îngropăm puterile omului în pămănt?

Brahma a răspuns:

-Nu, nu vom face asta, pentru că omul va săpa adânc şi le va găsi.

Atunci zeii au spus:

-În acest caz, să le trimitem divinitatea pe cel mai adânc fund al oceanului!

Dar Brahma a răspuns din nou:

-Mai devreme sau mai tarziu omul va explora adâncurile oceanului şi cu siguranţă că o vor găsi şi o vor aduce la suprafaţă.

Atunci zeii s-au arătat învinşi:

-Nici pământul, nici oceanul nu sunt locuri unde puterea divină să fie în siguranţă, însă alte idei de ascunzătoare nu mai avem.

Brahma a exclamat dintr-o dată:

-Iată ce vom face cu divinitatea omului! O vom ascunde adânc înauntrul lui, pentru că este singurul loc unde nu va căuta.

De atunci încoace, conform legendei, omul a căutat în toata lumea, a explorat, a urcat şi a săpat căutând ceva ce a fost, în tot acest timp, înăuntrul lui.

 Eric Butterworth- Legea divinităţii omului.

Pierdut sau regasit ?

In  Minunatele aventuri ale lui Robin Hood, Robin ii sfătuiește pe cei are i  se alătură:

Spuneți-ne necazurile voastre și vorbiți deschis.

Intotdeauna un șuvoi de vorbe alină o inimă-ntristată; e ca și cum am da drumul unui baraj   unde s-au adunat prea multe.